Ziua de 1 Martie înseamnă începutul primăverii calendaristice, dar și este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii. Simbolul primăverii și al renașterii naturii, cu șnur roșu și alb, pe vremuri, mărțișorul era purtat la mână sau în piept până când se arătau primele semne ale primăverii. Cuvântul mărțișor este diminutivul lui “marț”, vechiul nume popular pentru luna martie și înseamnă, literal “micul martie”.
Mărțișorul nu este un dar convențional, ci un simbol al primăverii, un mesager al renașterii vieții, al iubirii și al respectului dintre oameni. Dăruind mărțișoare celor dragi, se creează un tip de comuniune spirituală cu destinatarul darului, oferindu-i o parte din iubirea și norocul tău.
De asemenea 1 martie este dedicat și marelui bunic humuleștean, Ion Creangă, scriitorul pentru „copii între 7 și 90 de ani” . Figură principală a literaturii române din secolul al XIX-lea, este cunoscut pentru autobiografia Amintiri din copilărie, precum și pentru nuvelele și povestirile sale. Principala contribuție a lui Creangă la literatura fantastică și pentru copii cuprinde narațiuni cu protagoniști inconfundabili: Ivan Turbincă, Dănilă Prepeleac, Stan Pățitul, și basme cu tablouri vii ale tradițiilor autohtone: „Povestea porcului”, „Capra cu trei iezi”, „Soacra cu trei nurori”, „Punguța cu doi bani”, „Fata babei și fata moșneagului”.
Ion Creangă s-a remarcat ca scriitor prin mai multe aspecte semnificative: talentul narativ, umorul, contribuții la literatura fantastică și pentru copii, influență puternică asupra literaturii române. El a fost un povestitor desăvârșit, care a adus în prim-plan viața rurală moldovenească din secolul al XIX-lea.
Sajin Liliana,
profesoară de limba și literatura română
